Paginii
Istoria Sabatului

Secolul al XV-lea Sabbath History

„Acuzaţii (păzitorii Sabatului) au fost convocați; ei şi-au recunoscut deschis noua credinţă şi au apărat-o. Cei mai eminenți dintre ei, secretarul de stat, Kuritzyn, Ivan Maximow, Kassian, arhimandrit al Mănăstirii din Novgorod, au fost condamnaţi la moarte şi arşi în cuşti, la Moscova, 17 decembrie 1503.” – „Geschichte der Juden”, Leipzig, 1873, pp. 117-122.

Boemia

„Erasmus afirmă că, inclusiv până în anii 1500, aceşti boemieni nu doar că păzeau cu scrupulozitate ziua a şaptea, dar erau numiţi şi sabatarieni.” – Cox, „The Literature of the Sabbath Question”, vol. 2, pp. 201, 202 în „Truth Triumphant”, versiunea online, p. 264.

Norvegia

Conciliul bisericesc ţinut la Bergen, 22 august 1435: „Prima problemă a vizat păzirea sfântă a sâmbetei. Pe teritoriul arhiepiscopului a ajuns vestea că oameni din diferite părţi ale regatului au îndrăznit să păzească sfântă sâmbăta. S-a afirmat că este strict interzis în legea bisericii ca cineva să păzească sau să adopte zile sfinte în afara celor pe care papa, arhiepiscopii şi episcopii le stabilesc.” – „The History of the Norwegian Church under Catholicism”, R. Keyser, vol. II, p. 488, Oslo, 1858.

Norvegia, 1435 (Conciliul catolic provincial de la Bergen)

„Ni s-a spus că unii oameni din diferite districte ale regatului au adoptat şi au păzit sâmbăta. Este strict interzis, în canonul sfintei biserici, ca un om sau toţi oamenii să ţină alte zile cu excepţia celor pe care sfântul papă, arhiepiscopul sau episcopii le poruncesc. Păzirea sambetei nu trebuie permisă în nicio circumstanţă de aici înainte, dincolo de ceea ce canonul bisericesc porunceşte. Prin urmare, sfătuim pe toţi prietenii lui Dumnezeu din Norvegia, care vor să fie ascultători de sfânta biserică, să se lase de această nenorocită păzire a sâmbetei; iar celorlalţi le interzicem să țină sfântă sâmbăta sub sancţiunea pedepselor bisericeşti severe.” – Dip. Norveg., 7, 397.

Norvegia, 1436

Congresul bisericii de la Oslo: „Este interzisă, sub aceeaşi pedeapsă, păzirea sfântă a sâmbetei prin abţinerea de la lucru.” – „History of the Norwegian Church”, p. 401.

Rusia (Conciliul de la Moscova, 1490)

„Acuzaţii (păzitorii Sabatului) au fost convocați; ei şi-au recunoscut deschis credinţa nouă şi au apărat-o. Cei mai eminenți dintre ei, secretarul de stat, Kuritzyn, Ivan Maximow, Kassian, arhimandrit al Mănăstirii din Novgorod, au fost condamnaţi la moarte şi arşi în cuşti, la Moscova, 17 decembrie 1503.” – „Geschichte der Juden”, Leipzig, 1873, pp.117-122.

Franţa – valdenzii

„Ludovic al XII-lea, regele Franţei (1498-1515), fiind informat de către duşmanii valdenzilor, care locuiau într-o parte a provinciei, că anumite crime atroce au fost puse în seama lor, a trimis pe un consilier din cadrul consiliului de stat şi pe un anumit doctor de la Sorbona să ancheteze această problemă. La întoarcere, ei au raportat că au vizitat toate parohiile, dar nu au putut găsi niciun indiciu al acelor crime care li s-au atribuit valdenzilor. Din contră, ei păzeau Sabatul, ţineau ritualul botezului conform bisericii primare, îi învăţau pe copii credinţa creştină şi poruncile lui Dumnezeu. După ce a ascultat raportul trimişilor săi, regele a declarat sub jurământ că ei sunt oameni mai buni decât el însuşi şi poporul său.” – „History of the Christian Church”, vol. II, pp. 71, 72, ediţia a treia, Londra, 1818.

India

„Separaţi de lumea occidentală timp de o mie de ani, ei erau bineînţeles în necunoştinţă de cauză cu privire la multele noutăţi introduse de conciliile şi decretele laterane. «Suntem creştini, nu idolatri», a fost răspunsul lor elocvent când li s-a cerut să aducă omagii icoanei Fecioarei Maria.”

Istoria Sabatului

Întrebări frecvente

Resurse gratuite

Contactează-ne

Sabatul de-a lungul secolelor