Scoţia
„Ei considerau că sâmbăta este adevăratul Sabat în care trebuie să se abţină de la lucru.” – „Celtic Scotland”, vol. 2, p. 350.
„Ei lucrau duminica, dar păzeau sâmbăta într-un fel sabatic. (…) Aceste lucruri au fost desfiinţate de Margaret.” – „A history of Scotland from the Roman Occupation”, vol.1, p. 96.
„Era un alt obicei de-al lor de a neglija reverenţa datorată zilei Domnului, implicându-se în tot felul de afaceri lumeşti în acea zi, la fel cum făceau în celelalte. Că acest lucru era contrar legii, ea (regina Margaret) le-a dovedit, atât prin raţionament, cât şi prin forţă. «Să venerăm ziua Domnului» – a spus ea – «datorită învierii Domnului nostru, care a avut loc în acea zi, şi să nu mai facem lucrări de robi în ea, având în minte faptul că în această zi am fost răscumpăraţi din robia diavolului. Binecuvântatul Papă Grigore afirmă acelaşi lucru.»” – „Life of Saint Margaret”, Turgot, p. 49 (Biblioteca Muzeului Britanic).
Istoricul Skene comentează despre lucrarea reginei Margaret: „Următorul ei argument a fost că ei nu acordă respect zilei Domnului şi, în acest ultim caz, ei păreau să fi urmat un obicei ale cărui rădăcini le găsim în biserica timpurie a Irlandei, conform căruia ei ţineau sâmbăta ca Sabat, zi în care se odihneau de toată lucrarea lor.” – Skene, „Celtic Scotland" („Scoţia celtică”), vol. 2, p. 349.