Paginii
Istoria Sabatului

Secolul al VIII-lea Sabbath History

Conciliul de la Friuli, Italia – 791 d.Hr. (Canonul 13)

„Poruncim tuturor creştinilor să păzească ziua Domnului, care va fi ţinută nu în cinstea fostului Sabat, ci în cinstea acelei nopţi sfinte a primei zile a săptămânii, numită ziua Domnului. Când vorbim despre acel Sabat pe care evreii îl ţin, ultima zi a săptămânii, şi pe care şi ţăranii noştri îl ţin (…)” – Mansi, 13, 851.

Persia şi Mesopotamia

„Dealurile Persiei şi văile Tigrului şi Eufratului răsună de cântece de laudă. Ei şi-au cules recoltele şi şi-au plătit zecimile. Ei s-au întors la bisericile lor în ziua Sabatului pentru a se închina lui Dumnezeu.” – „Realencyclopädie für protestantische Theologie und Kirche”, art. „Nestorianer”; şi Yule, „The Book of ser Marco Polo”, vol. 2, p. 409.

India, China, Persia, etc.

„Răspândită şi durabilă a fost păzirea Sabatului zilei a şaptea printre credincioşii din Biserica Orientală şi creştinii sfântului Thomas din India, care nu au fost niciodată legaţi de Roma. El a fost, de asemenea, păstrat printre cei care s-au despărţit de Roma după Conciliul de la Calcedon, anume printre abisinieni, iacobiţi, maroniţi şi armeni.” – Schaff-Herzog, „The New Encyclopedia of Religious Knowledge”, art. „Nestorians”; a se vedea şi „Realencyclopädie für protestantische Theologie und Kirche”, art. „Nestorianer”.

Conciliul de la Liftinae, Belgia – 745 d.Hr. (condus de Papa Bonifaciu)

„La a treia cuvântare de la acest conciliu s-a vorbit împotriva păzirii Sabatului, făcându-se referire la decretul Conciliului de la Laodiceea.” – dr. Hefele, „Counciliengfesch”, 3, 512, sec. 362.

China – 781 d.Hr.

În anul 781 d.Hr. marmura faimosului monument chinezesc Stela Nestoniană a fost inscripționată pentru a povesti despre creşterea creştinismului din China acelor vremuri. Inscripţia, conţinând 763 de cuvinte, a fost dezgropată în 1625, în apropierea oraşului Changan, şi acum se găseşte în „Pădurea tăblițelor”, Changan. Următorul extras din piatră dovedeşte păzirea Sabatului:

„În ziua a şaptea noi aducem jertfe, după ce ne-am curăţit inimile şi am primit iertare pentru păcatele noastre. Această religie, atât de desăvârşită şi de ireproșabilă, este dificil de numit, dar ea luminează întunericul prin preceptele ei minunate.” – „Christianity in China”, M. I'Abbe Huc, vol. I, cap. 2, pp. 48, 49.

Istoria Sabatului

Întrebări frecvente

Resurse gratuite

Contactează-ne