Sabbath Truth - Sunrise over Mountains
Istoria Sabatului

Sabatul de-a lungul secolelor

Secolul al II-lea Sabbath History

„Este sigur că vechiul Sabat a rămas şi a fost ţinut (împreună cu sărbătorirea zilei Domnului) de către creştinii din Biserica Orientală, mai mult de 300 de ani după moartea Mântuitorului.” – „A Learned Treatise of the Sabbath”, p. 77.

Primii creştini


„Creştinii timpurii aveau o mare veneraţie pentru Sabat şi petreceau această zi în devoțiune şi predicare. Nu poate fi pus la îndoială faptul că ei au preluat această practică chiar de la apostoli, aşa cum reiese din anumite versete.” – „Dialogues on the Lord's Day”, p. 189, Londra, 1701, de dr. T. H. Morer (Biserica Anglicană).

„(…) Sabatul era un nod puternic care unea viaţa tuturor oamenilor, iar în sfinţirea Sabatului ei urmau nu doar exemplul, ci şi porunca lui Isus.” – „Geschichte des Sonntags”, pp. 13, 14.

„Creştinii timpurii ţineau Sabatul evreilor; (…) prin urmare, creştinii au ţinut mult timp adunări în Sabat, timp în care anumite porţiuni din lege erau citite. Aceasta a continuat până la Conciliul de la Laodiceea.” – „The Whole Works” de Jeremy Taylor, vol. IX, p. 416 (ediţia R. Heber, vol. XII, p. 416).

Biserica primară


„Este sigur că vechiul Sabat a rămas şi a fost ţinut (împreună cu sărbătorirea zilei Domnului) de către creştinii din Biserica Orientală, mai mult de 300 de ani după moartea Mântuitorului.” – „A Learned Treatise of the Sabbath”, p. 77.

Notă: Prin „ziua Domnului” autorul înțelege aici duminica şi nu adevăratul Sabat, despre care Biblia spune că este Sabat. Citatul arată că duminica a fost introdusă în primele secole, după moartea apostolilor. Apostolul Pavel a prevăzut o mare „îndepărtare” de la adevăr, care urma să aibă loc curând după moartea lui.

Creştinii secolului al II-lea


„Creştinii dintre neamuri ţineau de asemenea Sabatul.” – „Church History” de Gieseler, vol. 1, cap. 2, par. 30, 93.

Secolele al II-lea, al III-lea şi al IV-lea


„Din vremea apostolilor şi până la Conciliul de la Laodiceea, care a avut loc în jurul anului 364, păzirea cu sfinţenie a Sabatului evreiesc a fost păstrată, după cum poate fi dovedit de mulţi autori, dar ea nu a rezistat decretului Conciliului dat împotriva sa.” – „Sunday a Sabbath”, John Ley, p. 163, Londra, 1640.

Secolul al III-lea


„Sabatul zilei a şaptea a fost (…) ţinut cu solemnitate de Hristos, apostoli şi primii creştini, până când Conciliul de la Laodiceea a abrogat păzirea lui.” – „Dissertation on the Lord's Day”, pp. 33, 34.

Egipt (Papirusul Oxyrhynchus) – 200-250 d.Hr.


„Dacă nu faceţi din sabat un sabat adevărat (sabatizați Sabatul, în greacă), nu-L veţi vedea pe Tatăl.” – „The oxyrhynchus Papyri”, pt. 1, p. 3, Logion 2, versetele 4-11, „London Offices of the Egypt Exploration Fund”, 1898.