100 de dovezi uimitoare despre Sabat ?i duminica

De ce sa ?inem ziua Sabatului? Care este scopul Sabatului? Cine l-a instituit? Când a fost instituit ?i pentru cine? Care zi este adevaratul Sabat? Mul?i ?in prima zi a saptamânii, duminica. Ce împuternicire biblica au ei pentru aceasta? Unii ?in a ?aptea zi, sâmbata. Ce texte din Scriptura au ei pentru aceasta? Aici sunt dovezile care privesc ambele zile, afirmate clar în cuvântul lui Dumnezeu:

1. Dupa ce a lucrat în primele ?ase zile ale saptamânii pentru a crea pamântul, marele Dumnezeu S-a odihnit în ziua a ?aptea (Geneza 2:1, 3).


2. Aceasta marcheaza ziua respectiva ca zi de odihna a lui Dumnezeu sau zi de Sabat, din moment ce „Sabat” înseamna zi de odihna. O ilustratie: când o persoana se na?te într-o anumita zi, acea zi devine ziua sa de na?tere. La fel, când Dumnezeu S-a odihnit în ziua a ?aptea, acea zi a devenit ziua Sa de odihna sau Sabat.


3. Prin urmare, a ?aptea zi trebuie sa fie mereu ziua de Sabat a lui Dumnezeu. Î?i po?i schimba ziua de na?tere dintr-o zi în alta? Nu. La fel, nu po?i schimba ziua de odihna a lui Dumnezeu cu o zi în care El nu S-a odihnit. De aici în?elegem ca ziua a ?aptea înca este ziua de Sabat a lui Dumnezeu.


4. Creatorul a binecuvântat ziua a ?aptea (Geneza 2:3).


5. El a sfin?it ziua a ?aptea (Exodul 20:11).


6. El a facut-o zi de Sabat în gradina Eden (Geneza 2:1-3).


7. Aceasta s-a întâmplat înainte de cadere. Prin urmare, nu este un tip, pentru ca tipurile nu au fost introduse decât dupa cadere.


8. Isus a spus ca Sabatul a fost facut pentru om (Marcu 2:27), adica pentru rasa umana, deoarece termenul „om” de aici nu impune vreo limita. A?adar, Sabatul a fost pentru neamuri, la fel ca ?i pentru evrei.


9. Este un memorial al crea?iunii (Exodul 20:11; 31:17). De fiecare data când ne odihnim în a ?aptea zi, cum a facut Dumnezeu la crea?iune, comemoram acel mare eveniment.


10. Sabatul i-a fost dat lui Adam, capul rasei umane (Marcu 2:27; Geneza 2:1-3).


11. Astfel, prin el, ca reprezentant al nostru, tuturor oamenilor (Faptele apostolilor 17:26).


12. Sabatul nu este o institu?ie evreiasca, pentru ca a fost instituit cu 2.300 ani înainte sa fi existat vreun evreu.


13. Biblia niciodata nu-l nume?te „Sabatul evreiesc”, ci întotdeauna „Sabatul Domnului, Dumnezeului tau”. Oamenii ar trebui sa aiba grija la felul în care trateaza ziua sfânta de odihna a lui Dumnezeu.


14. Se face referire clara la Sabat ?i la saptamâna de ?apte zile peste tot în cursul vremurilor patriarhale (Geneza 2:1-3; 8:10,12; 29:27,28 etc.).


15. Sabatul a facut parte din legea lui Dumnezeu înainte de Sinai (Exodul 16:4,27-29).


16. Acolo Dumnezeu l-a a?ezat în centrul legii Sale morale (Exodul 20:1-17). De ce sa-l a?eze acolo daca nu era la fel ca celelalte noua precepte, despre care to?i recunosc ca sunt imuabile?


17. Sabatul zilei a ?aptea a fost poruncit de vocea Dumnezeului celui viu (Deuteronomul 4:12-13).


18. Atunci El a scris porunca cu propriul deget (Exodul 31:18).


19. El a sapat-o în stânca, sugerând natura sa nepieritoare (Deuteronomul 5:22).


20. A fost pastrata cu sfin?enie în chivotul din sfânta sfintelor (Deuteronomul 10:1-5).


21. Dumnezeu a interzis lucrul în Sabat, chiar ?i în cele mai agitate timpuri (Exodul 34:21).


22. Dumnezeu i-a nimicit pe israeli?i în pustie pentru ca au profanat Sabatul (Ezechiel 20:12-13).


23. Sabatul este semnul adevaratului Dumnezeu, prin care sa-L deosebim de zeii fal?i (Ezechiel 20:20).


24. Dumnezeu a fagaduit ca Ierusalimul va ramâne în picioare pentru totdeauna, daca evreii vor ?ine Sabatul (Ieremia 17:24-25).


25. El i-a trimis în robia babiloniana pentru ca au calcat Sabatul (Neemia 13:18).


26. El a distrus Ierusalimul pentru ca au necinstit Sabatul (Ieremia 17:27).


27. Dumnezeu a pronun?at o binecuvântare speciala asupra neamurilor care îl vor ?ine (Isaia 56:6-7).


28. Aceasta se regase?te în profe?ia care se refera în întregime la dispensa?iunea cre?tina (a se vedea Isaia 56).


29. Dumnezeu a fagaduit sa-i binecuvânteze pe to?i cei care ?in Sabatul (Isaia 56:2).


30. Domnul ne cere sa-l „cinstim” (Isaia 58:13). Ave?i mare grija to?i cei carora va place sa-l numi?i „vechiul Sabat evreiesc”, „un jug al robiei” etc.


31. Dupa ce Sabatul sfânt a fost calcat în picioare „multe veacuri”, va fi restaurat în zilele din urma (Isaia 58:12-13).


32. To?i profe?ii sfin?i au ?inut ziua a ?aptea.


33. Când a venit Fiul lui Dumnezeu, a ?inut ziua a ?aptea toata via?a Lui (Luca 4:16; Ioan 15:10). Astfel, El a urmat exemplul Tatalui Sau de la crea?iune. Nu vom fi oare în siguran?a daca vom urma exemplul Tatalui ?i al Fiului?


34. Ziua a ?aptea este Ziua Domnului (a se vedea Apocalipsa 1:10; Marcu 2:28; Isaia 58:13; Exodul 20:10).


35. Isus a fost Domn al Sabatului (Marcu 2:28), adica l-a iubit ?i protejat, la fel cum so?ul este domnul so?iei pentru a o iubi ?i pre?ui (1 Petru 3:6).


36. El a restaurat Sabatul ca institu?ie a milei, creat pentru binele omului (Marcu 2:23-28).


37. În loc sa abroge Sabatul, El a înva?at cu grija cum trebuie ?inut (Matei 12:1-13).


38. El ?i-a înva?at ucenicii sa nu faca nimic în ziua de Sabat, în afara de ce este „bine” (Matei 12:12).


39. El le-a spus ucenicilor ca Sabatul trebuie amintit în rugaciunile care vor fi facute la patruzeci de ani dupa învierea Sa (Matei 24:20).


40. Femeile evlavioase care au fost cu Isus au ?inut cu grija ziua a ?aptea dupa moartea Lui (Luca 23:56).


41. La treizeci de ani dupa învierea lui Hristos, Duhul Sfânt men?ioneaza expres „ziua Sabatului” (Faptele apostolilor 13:14).


42. Pavel, apostolul neamurilor, îl nume?te „Sabatul” în anul 45 d. Hr. (Faptele apostolilor 13:27). Nu ?tia Pavel ce spune? Sau ar trebui sa credem înva?atorii moderni, care afirma ca a încetat sa mai fie Sabat dupa învierea lui Hristos?


43. Luca, istoricul cre?tin inspirat, scriind pâna în anul 62 d. Hr., îl nume?te „Sabatul” (Faptele apostolilor 13:44).


44. Converti?ii dintre neamuri îl numesc „Sabat” (Faptele apostolilor 13:42).


45. La marele conciliu cre?tin din anul 49 d. Hr., în prezen?a apostolilor ?i a mii de ucenici, Iacov îl nume?te „Sabat” (Faptele apostolilor 15:21).


46. Era ceva obi?nuit pentru crestini sa aiba întâlniri de rugaciune în acea zi (Faptele apostolilor 16:13).


47. Pavel a citit din Scripturi la întâlniri publice în acea zi (Faptele apostolilor 17:2-3).


48. Era obiceiul sau sa predice în acea zi (Faptele apostolilor 17:2-3).


49. Cartea Faptele apostolilor ofera o înregistrare a 84 de întâlniri sus?inute de Pavel în acea zi (a se vedea Faptele apostolilor 14:14,44; 16:13; 17:2; 18:4,11).


50. Nu a fost niciodata vreo disputa între cre?tini ?i evrei cu privire la ziua de Sabat. Aceasta dovedeste ca ei înca ?ineau aceea?i zi ca evreii.


51. În toate acuza?iile aduse lui Pavel, niciodata nu l-au învinuit de nerespectarea zilei de Sabat. De ce nu au facut-o, daca el nu o ?inea?


52. Dar Pavel însu?i a declarat expres ca a ?inut legea: „N-am pacatuit cu nimic nici împotriva Legii iudeilor, nici împotriva Templului, nici împotriva cezarului” (Faptele apostolilor 25:8). Cum ar fi putut sa fie adevarat acest lucru daca el nu ?inea Sabatul?


53. Sabatul este men?ionat în Noul Testament de 59 ori ?i întotdeauna cu respect, purtând acela?i titlu pe care l-a avut în Vechiul Testament – „Sabatul”.


54. Nicaieri în Noul Testament nu este notat niciun cuvânt despre desfiin?area, încetarea sau schimbarea Sabatului, sau altceva de felul acesta.


55. Dumnezeu niciodata nu a permis vreunui om sa lucreze în Sabat. Cititorule, cu ce autoritate folose?ti ziua a ?aptea ca zi obi?nuita de munca?


56. Niciun cre?tin din Noul Testament, nici înainte, nici dupa înviere, nu a facut vreo lucrare obi?nuita în ziua a ?aptea. Gase?te un caz de acest fel ?i vom renun?a sa mai discutam pe acest subiect. De ce ar face cre?tinii moderni altfel decât cre?tinii Bibliei?


57. Nu este nicio înregistrare a faptului ca Dumnezeu a îndepartat vreodata binecuvântarea sau sfin?irea Sa de la ziua a ?aptea.


58. Din moment ce Sabatul a fost ?inut în Eden înainte de cadere, el va fi pazit pentru ve?nicie pe noul pamânt, dupa restituire (Isaia 66:22-23).


59. Sabatul zilei a ?aptea este o parte importanta a legii lui Dumnezeu, a?a cum a venit ea de pe buzele Sale ?i cum a fost scrisa de degetul Sau pe piatra, la Sinai (a se vedea Exodul 20). Când Isus ?i-a început lucrarea, El a declarat în mod expres ca nu a venit sa strice legea. „Sa nu credeti ca am venit sa stric Legea sau Prorocii.” (Matei 5:17).


60. Isus i-a denun?at aspru pe farisei ca ipocri?i, pentru ca pretindeau ca-L iubesc pe Dumnezeu, de?i în acela?i timp ei desfiin?au una dintre cele zece porunci prin tradi?ia lor. Pazirea duminicii este doar o tradi?ie a omului.

40 de dovezi biblice cu privire la prima zi a saptamânii

1. Primul lucru înregistrat în Biblie este lucrarea de creare din timpul duminicii, prima zi a saptamânii (Geneza 1:1-5). Creatorul însu?i a facut aceasta lucrare. Daca
Dumnezeu a facut pamântul duminica, poate fi rau ca noi lucram duminica?

2. Dumnezeu porunce?te omului sa lucreze în prima zi a saptamânii (Exodul 20:8-11). Este gre?it sa-L ascultam pe Dumnezeu?


3. Niciunul dintre patriarhi nu a ?inut-o vreodata.


4. Niciunul dintre profe?ii sfin?i nu a ?inut-o vreodata.


5. La porunca expresa a lui Dumnezeu, poporul Sau sfânt a folosit prima zi a saptamânii ca zi obi?nuita de lucru pentru cel pu?in 4.000 de ani.


6. Dumnezeu însu?i o nume?te zi de „lucru” (Ezechiel 46:1).


7. Dumnezeu nu S-a odihnit în ea.


8. El nu a binecuvântat-o niciodata.


9. Hristos nu S-a odihnit în ea.


10. Isus a fost un tâmplar (Marcu 6:3) ?i El a lucrat în acel atelier pâna la 33 de ani. El a ?inut Sabatul ?i a lucrat ?ase zile din saptamâna, a?a cum to?i recunosc. Prin urmare, El a avut multe zile grele de lucru duminica.


11. Apostolii au lucrat duminica în timpul acela.


12. Apostolii niciodata nu s-au odihnit duminica.


13. Hristos nu a binecuvântat-o niciodata.


14. Duminica nu a fost binecuvântata niciodata de vreo autoritate divina.


15. Nu a fost sfin?ita niciodata.


16. Nu s-a dat nicio lege care sa oblige la pazirea ei, a?adar nu este calcare de lege sa lucrezi duminica. „Unde nu este o lege, acolo nu este nici calcare de lege” (Romani 4:15; a se vedea ?i 1 Ioan 3:4).


17. Noul Testament nu interzice nicaieri lucrul facut duminica.


18. Nu se ofera nicio sanc?iune pentru încalcarea ei.


19. Nu se promite nicio binecuvântare pentru pazirea ei.


20. Nu se da nicio indica?ie cu privire la felul în care trebuie ?inuta. Ar mai fi fost a?a daca Domnul ?i-ar fi dorit sa o ?inem?


21. Nu este niciodata numita „sabatul cre?tin”.


22. Nu este niciodata numita „sabat”.


23. Nu este niciodata numita „ziua Domnului”.


24. Nu este niciodata numita „zi de odihna”.


25. Nu i se da nicio denumire sacra. Atunci de ce ar trebui sa o numim „sfânta”?


26. Duminica este numita simplu „prima zi a saptamânii”.


27. Isus niciodata nu a men?ionat-o în vreun fel, niciodata nu a folosit numele ei cu buzele Sale, din ce ne arata cele înregistrate.


28. Cuvântul „duminica” nu apare niciodata în Biblie, câtu?i de pu?in.


29. Nici Dumnezeu, nici Hristos sau vreun om inspirat nu a rostit niciodata un cuvânt în favoarea duminicii ca zi sfânta.


30. Prima zi a saptamânii este men?ionata doar de 8 ori în tot Noul Testament (Matei 28:1; Marcu 16:2,9; Luca 24:1; Ioan 20:1,19; Faptele apostolilor 20:7; 1 Corinteni 16:2).


31. ?ase dintre aceste texte se refera la aceea?i prima zi a saptamânii.


32. Pavel i-a îndrumat pe sfin?i sa-?i vada de treburile seculare în acea zi (1 Corinteni 16:2).


33. În tot Noul Testament avem o singura înregistrare a unei întâlniri religioase ?inuta în acea zi, dar pâna ?i aceasta a fost o întâlnire în timpul nop?ii (Faptele apostolilor 20:5-12).


34. Nu se face nicio aluzie cum ca ei au mai ?inut vreodata o întâlnire duminica înainte sau dupa aceea.


35. Nu era obiceiul lor sa se întâlneasca în acea zi.


36. Nu li se cerea sa frânga pâinea în acea zi.


37. Avem înregistrata o singura ocazie în care s-a facut aceasta (Faptele apostolilor 20:7).


38. Frângerea pâinii a fost facuta noaptea – dupa miezul nop?ii (versetele 7-11). Isus a sarbatorit-o în seara de joi (Luca 22), iar ucenicii faceau aceasta uneori în fiecare zi (Faptele apostolilor 2:42-46).


39. Biblia nu spune nicaieri ca prima zi a saptamânii comemoreaza învierea lui Hristos. Aceasta este o tradi?ie a oamenilor, care contravine legii lui Dumnezeu (Matei 15:1-9). Botezul comemoreaza îngroparea ?i învierea lui Isus (Romani 6:3-5).


40. În final, Noul Testament tace complet cu privire la vreo schimbare a zilei de Sabat sau la sfin?enia primei zile.

Aici sunt doar 100 de dovezi biblice directe asupra acestui subiect, care arata concludent ca ziua a ?aptea este Sabatul Domnului atât în Vechiul, cât ?i în Noul Testament.*
*Material retiparit dupa o bro?ura publicata de Asocia?ia de publica?ii „Review and Herald” în jurul anului 1885.