Paginii
Istoria Sabatului

Secolul al V-lea Sabbath History

„Locuitorii Constantinopolului, şi cei de aproape peste tot, se adună în Sabat, precum şi în prima zi a săptămânii, obicei care nu este ţinut niciodată la Roma sau Alexandria.” – Socrate, „Ecclesiastical History”, cartea a şaptea, cap. 19.

Lumea

„Deşi aproape toate bisericile din jurul lumii sărbătoresc tainele sacre (cina Domnului) în Sabatul fiecărei săptămâni, creştinii din Alexandria şi Roma, pe baza unei tradiţii vechi, refuză să facă aceasta.” Nota de subsol care însoţeşte citatul explică folosirea cuvântului „Sabat” astfel: „Adică sâmbăta. Ar trebui observat că duminica nu este niciodată numită «Sabat» nici de părinţii bisericeşti, nici de istoricii din vechime.” – Socrate, „Ecclesiastical History”, cartea a cincea, cap. 22, p. 289.

Constantinopol

„Locuitorii Constantinopolului, şi cei de aproape peste tot, se adună în Sabat, precum şi în prima zi a săptămânii, obicei care nu este ţinut niciodată la Roma sau Alexandria.” – Sozomen, „Ecclesiastical History”, cartea a şaptea, cap. 19.

Lumea – Augustin, episcop de Hipona

(Nordul Africii)
Augustin arată că, în vremea lui, Sabatul era ţinut „în cea mai mare parte a lumii creştine”, iar mărturia lui în această privinţă este cu atât mai valoroasă cu cât el însuşi era un păzitor zelos şi consecvent al duminicii. A se vedea „Nicene and Post-Nicene Fathers”, prima serie, vol. 1, pp. 353, 354.

Papa Inocenţiu (402-417)

Papa Silvestru (314-335) a fost primul care a poruncit bisericilor să postească sâmbăta, iar Papa Inocenţiu (402-417) a făcut din aceasta o lege pentru bisericile care îl ascultau (pentru a face ca Sabatul să fie privit cu dezaprobare). „Inocenţiu a poruncit ca sâmbăta, în Sabat, să se ţină mereu post.” – dr. Peter Heylyn, „History of the Sabbath”, partea a doua, p. 44.

Creştinii secolului al V-lea

„Păzirea Sabatului evreiesc a fost continuată, în biserica creştină, până în secolul al V-lea.” – „Ancient Christianity Exemplified”, Lyman Coleman, cap. 26, sec. 2, p. 527.

„În zilele lui Ieronim (420 d.Hr.), cei mai devotaţi creştini făceau munci obişnuite duminica.” – „Treatise of the Sabbath day” de dr. White, episcop de Ely, p. 219.

Franţa

„Motiv pentru care, cu excepţia vecerniilor şi a nocturnelor, nu se ţin servicii publice în mijlocul lor în timpul zilei decât sâmbăta (în Sabat) şi duminica.” – John Cassian, călugăr francez, „Institutes”, cartea a treia, cap. 2.

Africa

„Augustin a deplâns două biserici vecine din Africa, pentru faptul că una păzea Sabatul zilei a şaptea, iar cealaltă postea în aceeaşi zi.” – dr. Peter Heylyn, „The History of the Sabbath”, p. 416.

Spania (400 d.Hr.)

„Ambrozie a sfinţit ziua a şaptea ca Sabat (aşa cum spune el însuşi). Ambrozie a avut o mare influenţă în Spania, care ţinea de asemenea Sabatul sâmbetei.” – „Truth Triumphant”, versiunea online, p. 68.

Sidonius (vorbind despre regele Theodoric al goţilor, 454-526 d.Hr.)

„Este o realitate că înainte exista obiceiul ca, în Orient, Sabatul să fie păzit în acelaşi fel ca ziua Domnului şi să fie ţinute adunări sfinte. În timp ce, pe de altă parte, popoarele Occidentului, susţinând ziua Domnului, au neglijat sărbătorirea Sabatului.” – „Apollinaries Sidonli Epistolae”, lib.1, 2; Migne, p. 57.

Egipt

„Sunt câteva cetăţi şi sate în Egipt unde, contrar obiceiului stabilit în toate celelalte părţi, oamenii se adună în serile de Sabat şi, deşi au servit cina mai înainte, se împărtăşesc cu tainele.” – Sozomen, „Ecclesiastical History”, cartea a şaptea, cap. 19.

Istoria Sabatului

Întrebări frecvente

Resurse gratuite

Contactează-ne

Sabatul de-a lungul secolelor